Preocupările UE privind educația și formarea profesională (EFP) se regăsesc în documente adoptate de diferite instituții ale UE, iar România, ca țară membră, trebuie să acționeze pentru îndeplinirea țintelor asumate. Strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii recunoaște dobândirea de competențe drept element-cheie ca reacție la criza economică, la îmbătrânirea populației și la strategia economică și socială de anvergură a UE. Strategia Europa 2020 evidențiază că „EFP au un rol-cheie prin asigurarea unor competențe și aptitudini relevante și de înaltă calitate”. Documentul propune 7 inițiative emblematice, 4 fiind foarte importante pentru creșterea competitivității UE: „O Uniune a inovării” (COM(2010)0546), „O Agendă digitală pentru Europa” (COM(2010)0245), „O politică industrială integrată adaptată erei globalizării” (COM(2010)0614) și „Noi competențe pentru noi locuri de muncă” (COM(2008)0868). Inițiativa COM(2010)0614 se axează pe 10 acțiuni de promovare a competitivității europene, cu accent pe dezvoltarea IMM și modernizarea bazei de competențe a UE.

Se vor propune acțiuni pentru îmbunătățirea funcționării piețelor forțelor de muncă și asigurarea că forța de muncă posedă competențele necesare. Deși șomajul e ridicat, UE găsește cu greu angajați care dețin competențele necesare pentru a completa necesarul de personal. Modernizarea va necesita competențe și condiții de lucru noi și schimbări de carieră mai dese. Lucrătorii au nevoie de sprijin pentru a gestiona cu succes aceste procese prin stimularea învățării de-a lungul vieții.
Prin acest proiect dorim să venim în întâmpinarea nevoile piețelor de IT, turism și ecoturism, industrii creative, procesarea alimentelor și băuturilor, textile și pielărie, sănătate și produse farmaceutice din regiunile Sud-Eest și Sud-Muntenia de a avea la dispozițieresurse umane competente și perfecționate în scurt timp.

Cu toții ne dorim o forță de muncă mai competentă, capabilă să contribuie și să se adapteze la schimbările tehnologice prin noi modele de organizare a muncii. Provocarea e considerabilă, date fiind competențele necesare în rapidă schimbare și neconcordanțele de competențe persistente pe piața forței de muncă din UE. Investiția în sisteme de educație și formare și anticiparea necesităților de competențe sunt factori fundamentali în creșterea productivității și competitivității, în accelerarea creșterii economice și în creșterea ratei de ocupare.

La nivelul UE și, implicit, al României, atenția e îndreptată constant în direcția profesionalizării și a îmbunătățirii performanțelor Resurselor Umane, prin dezvoltarea de noi competențe raportat la tendințele din domeniul Formării Profesionale și al dezvoltarii tehnologice.

Modernizarea și eficientizarea Resurselor Umane pentru a răspunde provocărilor social-economice curente și viitoare sunt obiective-cheie pentru România, asumate în cadrul Strategiei Europa 2020. Strategia subliniază necesitatea creșterii gradului de profesionalizare la cerințele managementului centrat pe performanță, precum și necesitatea dezvoltarii de competențe pornind de la nevoile organizaționale și de la obiectivul de creștere a calității serviciilor furnizate, corelat cu așteptările clienților/publicului larg. Sistemul Formării Profesionale trebuie axat pe 3 componente: competența, performanța profesională și conduita.

Proiectul promovează o serie de activități în scopul îmbunătățirii calității sistemului de formare, astfel încât să asigure corelarea cu piața muncii. Proiectul e în directă corelare cu Strategia Națională pentru ocuparea forței de muncă care prevede dezvoltarea unei Resurse Umane cu un nivel înalt de calificare și competențe adaptate la cerințele pieței muncii, prin sprijinirea adaptabilității și dezvoltării permanente a forței de muncă corelate cu schimbările structurale ale pieței muncii. Stabilirea unei legături strânse între Formarea Profesională și cariera angajaților se poate realiza prin investiții în recunoașterea competențelor dobândite în contexte non-formale/informale, dezvoltarea sistemului partenerial de formare inițială și continuă care să contribuie la asigurarea forței de muncă necesară la nivel regional și local. Identificarea cerințelor de restructurare și/sau adaptare în vederea gestionării tranziției la „economia verde” poate contribui la creșterea calității locurilor de muncă și a competitivității întreprinderilor, în special a IMM-urilor.

Factorii care au stat la baza elaborării proiectului, conform documentelor programatice naționale și documentelor strategice relevante, sunt:

• Impactul Formării Profesionale asupra activității întreprinderilor din sectorul economic cu potențial competitiv (SNC) și din domeniile de specializare inteligentă (SNCDI), precum și a companiilor care intenționează să își adapteze activitatea la aceste sectoare/domenii. Deși importanța Formării Profesionale e de necontestat, există încă deficiențe mari în: identificarea și analiza nevoilor de formare, procesul de planificare a formării, evaluarea procesului de formare și alocarea bugetară;
• Dinamica transformărilor majore petrecute în ultima perioadă la nivelul statelor membre ale UE. Din analiza documentelor strategice și programatice de la nivelul UE, precum și a sistemelor din statele membre, se poate concluziona că se produce o schimbare în ceea ce privește scopul Formării Profesionale. Activitățile de formare care urmăresc dobândirea și dezvoltarea competențelor necesare îndeplinirii eficiente a sarcinilor profesionale, îmbunătățirii calitative a procesului de management, precum și asigurării unei dezvoltări profesionale armonioase pe tot parcursul vieții profesionale a indivizilor au înlocuit activitățile de formare care urmăresc doar dobândirea și aprofundarea de cunoștințe și care răspund nevoilor personale ale angajaților. În acest sens, Strategia națională de învățare pe tot parcursul vieții 2015-2020 prevede că „oamenii trebuie să își actualizeze cunoștințele și competențele, ca indivizi, cetățeni și angajați, deoarece acest lucru e esențial pentru a sprijini competitivitatea în contextul unei economii globale a cunoașterii bazată pe tehnologie și pentru a promova integrarea socială și participarea la o societate democratică”.

Proiectul vizează obiectivele stabilite în Strategia națională de învățare pe tot parcursul vieții 2015-2020, contribuind în mod efectiv la creșterea participării la învățarea pe tot parcursul vieții și creșterea relevanței sistemelor de educație și Formare Profesională pentru piața muncii. În conformitate cu obiectivul UE, principalul obiectiv strategic al României pentru 2020 e ca cel puțin 10% din populația adultă (între 25 și 64 de ani) să participe la activitățile de învățare pe tot parcursul vieții. În directă legătură cu Strategia EFP din România pentru perioada 2016-2020, proiectul subliniază faptul că FP a angajaților e importantă și cu beneficii, în principal pentru creșterea productivității muncii, adaptarea produselor/serviciilor la cerințele pieței și motivarea angajaților la locul de muncă.

Proiectul e în acord cu alte documente strategice care au implicații asupra domeniului formării la nivel național, precum Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030 și SNCDI 2014-2020. Activitatea proiectului contribuie la dezvoltarea Resurselor Umane în special în domeniile competitive identificate în SNC și în domeniile SMART identificate în SNCDI, prin îmbunătățirea nivelului de cunoștințe, competențe și aptitudini ale angajaților și antreprenorilor vizați de proiect. 

Proiectul contribuie la creșterea numărului de angajați care beneficiază de instrumente, metode, practice, standard de management al resurselor umane și de condiții de lucru îmbunătățite în vederea adaptării activivității la dinamica sectoarelor  economice propuse. 

Programele de Formare Profesională creionate pentru managerii și antreprenorii din întreprinderi conduc la îmbunătățirea abilităților antreprenoriale și manageriale, constituie sprijin pentru  îmbunătățirea activității de Manager Resurse Umane în companii, cât și pentru introducerea unor modele inovatoare de organizare a muncii, productive și „verzi” în întreprinderi, practici care să asigure sănătatea și securitatea la locul de muncă și care îmbunătățesc statutul profesional și de sănătate al angajaților și al antreprenorilor.

Conform Strategiei 2015-2020, „competențele și educația reprezintă calități cheie ale forței de muncă și pot determina atractivitatea unei piețe, iar România prezintă încă dezavantaje în ceea ce privește acest aspect: competențe neadecvate pe piața muncii, tendința negativă a ponderii persoanelor cu calificare înaltă în totalul de populație, nivel scăzut de alfabetizare informatică, fenomenul de “brain drain” etc.”Formarea e un element crucial în procesul de dezvoltare a capacității și culturii organizaționale a întreprinderilor, dar, pentru a se atinge acest obiectiv, trebuie să fie organizată în corelare cu prioritățile strategice ale acestora.

Aceeași Strategie prevede că repartizarea investițiilor e echilibrată în cele 2 regiuni vizate: Sud Muntenia absoarbe 7,4% și Sud Est 5,4%. În ceea ce privește aglomerările economice cele mai importante, regiunea Sud-Est include sect.1413 Îmbrăcăminte, 3011 Sector naval, 5222 Servicii de transport pe apă, iar regiunea Sud Muntenia, sect. 1413 Îmbrăcăminte, 2892 Echipamente de construcții, 2815 Rulmenți, elemente de angrenare, 1013 Produse din carne, 0111 Cereale. 

Premisele avansului competitiv sunt foarte diferite între regiuni pentru că structura economic e foarte diferită. Anumite economii regionale (Sud-Est) sunt specializate pe un număr foarte restrâns de sectoare; alte regiuni (Sud-Muntenia) sunt foarte diversificate. Deși niciuna dintre situații nu e de la sine favorabilă sau nefavorabilă competitivității, în plan local această imagine diversă sugerează nevoi diferite de educație, calificare și cercetare, restructurare industrială și nevoi tehnologice.

Remarcabil e faptul că aglomerările sunt o prezență vizibilă în majoritatea regiunilor, prin participarea a două sau mai multe județe limitrofe în aceeași ramură de activivitate și prin diversificarea activităților economice, însă această tendință trebuie să se consolideze și să înceapă să producă efecte în planul îmbunătățirii avantajelor competitive.

Proiectul promovează educarea și formarea unei forțe de muncă calificate care să sprijine competitivitatea întreprinderilor și mediului antreprenorial din regiunea SE și SM.